Cand esti trist, iti ies povestile triste. Cand esti vesel, se simte veselia in ceea ce exprimi. 
Dar uitam ca noi singuri creem tristetea sau veselia. Si ne lasam imbolnaviti. Ne autoimbolnavim. 
Uneori mi-e ciuda cate as putea face doar gandind constient. Nu asa, hoatic, la voia intamplarii sau la voia tuturor celor din jur.
Da, exista si intamplari neintamplatoare. Stiu, suna ciudat. Dar ceea ce ni se pare intamplator e pentru a ne pune in fata unor alegeri. Ce doar noi le hotaram. 
Inima si mintea ar fi bine sa fie intr-o cooperare continua. Cand predomina mintea ne poate juca feste si nascoci istorii, fantasme ce ne bantuie, cateodata prea mult, prea nepotrivit. Prea multa inima nu ne lasa sa fim rationali. Putem fi atunci prea ireali fara a fi si intelepti, cumpanind oleaca situatia din viata. Echilibrul e vital. 

Cum sa stim ca ceea ce facem e corect, bun, adevarat, in concordanta cu noi insine ? 
Buna intrebare !

Stim ca traim intr-o lume duala. Nimeni nu scapa de aceasta dualitate. Nimeni nu este, de exemplu, doar bun sau doar rau. Nimeni ! Dar si asta este relativ. Corect, bun, adevarat ... totul este relativ.
Ce e bun pentru mine poate ca nu e bun pentru tine. Si viceversa. Si nu poti judeca pe nimeni dupa valorile concepute sau preconcepute de tine. Esti uman, esti supus dualitatii, greselilor, plusului si minusului.
Esti unic ! Rar doi oameni pot fi asemanatori. Dar exista si raritatile. Chiar exista !
Si totusi esti unic !
Si totusi ai plusul si minusul celuilalt. Asa ca suntem inconjurati de oglinzi ale noastre, ce vin "intamplator" in viata noastra tocmai pentru a ne arata Lumina sau Intunericul din noi. 
Un fel de "Dezmeticeste-te !" Apoi alegi. Alegerile pot fi si gresite. Si simti ca viata e grea, e o lupta, ca ceva nu merge, nu curge, mereu intervin piedici. Ceva ce iti spune " esti pe un drum ce nu duce spre ceea ce esti". Desi esti si asta. Dar nu esti cea mai buna varianta a ta.
Nu detin nici eu adevarul. Nu detin intelepciunea vietii. Drept  dovada ca am gresit la fel ca toti.
Intr-un moment al vietii am facut tampenii mai mari ca mine. Ca sa fiu si dura si realista cu mine insami. Cert e ca nu are rost sa ne mintim singuri. Asumarea faptelor, a vorbelor, chiar si a gandurilor e un pas inainte pentru fiecare. 
Sa revin la faptul ca nu detin adevarul. Deci opinia mea poate fi doar punctul meu de vedere. 
Asa ca eu cred ca viata e un destin cu alegeri. Un destin supus dualitatii si o cale spre cel mai bun Eu posibil. 
Iti simti viata cum curge sau te simti coplesit ? Simti ca faci ceea ce iti place ? Simti ca esti langa persoana ce o intelegi si te intelege ? Simti ca luminezi Intunericul din tine cu Lumina din tine ? Simti ca e ceva  ce nu e pe placul,nu e  precum simte sufletul si mintea ta ? 
Intreaba-te !
Dar fii sincer cu tine ! 
Aici nu te poti minti. 
Daca doar esti intr-o zona de confort si iti spui " O, da ! Sunt bine, am ce imi trebuie ", dar te simti singur, singura, lipsit, lipsita de ceva, cineva, atunci te minti. Nu esti bine cu tine !  Doar ! Nu esti pe calea ta ! Ai facut alegeri gresite si te simti poate blocat, poate nehotarat, poate infricosat, poate lipsit de tine. Si tu esti mereu ! Doar ca pe undeva inca nu esti. Fii sincer ! Fii ! 
Te inteleg. E greu. Poate esti in aceasta harababura a vietii, o bucla a unui cerc vicios cumva de cateva luni sau de zeci de ani. E timpul sa iesi. Nu atat pentru cei din jur, nu pentru gura lumii, ci pentru a trai.A trai viata ! Supravietuiesti ! 
Viata nu e o minciuna. Nu e un flirt cu trairea. Nu e un nestiut de sentimente. Daca stii ce vrei, daca iti doresti sa traiesti viata cu asumarea si plusului si minusului, atunci vei putea ! Indiferent de ce gandesc cei din jur. Unii te vor judeca. Altii te vor aprecia. Si doar cei ce au pace te vor accepta asa cum esti. 
Azi ... ce ai facut pentru tine ? Poate e suficient sa recunosti ca esti un Om. Poate e suficient sa iti vezi si stelele din tine. Sau poate doar  tu stii ce ai de facut. 
Iti doresc ceea ce imi doresc ! 
Sa fii !

30 iunie 2019